In data de 17.07.2024 Tribunalul Cluj a admis solicitarea formulata de catre SCPA CAMPAN & TIMONEA si a sesizat Curtea Constitutionala cu privire la neconstitutionalitatea prevederilor art. 42 alin. 2 din OUG 36/2023 privind stabilirea cadrului general pentru inchiderea programelor operationale finantate in perioada de programare 2014-2020.
In speta, clienta noastra, reclamanta F. C. S. D. a accesat fonduri europene prin Programul Operational Capital Uman 2014-2020, fiind incheiat in acest sens un contract de finantare, la data de 11.10.2022, cu paratii Ministerul Investitiilor si Proiectelor Europene (Autoritatea de Management) si Organismul Intermediar Regional pentru Programe Europene Capital Uman – Regiunea Nord-Vest.
Ulterior incheierii contractului de finantare, pe perioada de implementare a proiectului, respectiv la data de 19.09.2023 se emite de catre Autoritatea de Managemet Decizia de Reziliere a contractului de finantare, prin care se aduce la cunostinta reclamantei masura rezilierii contractului mentionat mai sus, respectiv obligatia de restituire a sumei de 833.906 lei reprezentand contravaloarea cererii de prefinantare nr. 1 achitata in data de 14.11.2022. Simultan cu Decizia de reziliere a contractului, s-a comunicat reclamantei si Nota privind continuarea procedurii de reziliere a proiectului, Propunerea de reziliere a contractului, respectiv Invitatia de solutionare amiabila.
La baza Deciziei de reziliere au stat dispozitiile art. 42 alin. 2 din OUG nr. 36/2023, conform carora: ,,Pentru proiectele/operatiunile finantate in cadrul Programului operational Capital uman 2014-2020 pentru care pana la data de 30 iunie 2023 nu s-au depus cereri de rambursare in valoare cumulata de minimum 10% din valoarea eligibila nerambursabila a contractului de finantare, autoritatea de management/organismul intermediar procedeaza la rezilierea contractului de finantare, cu recuperarea integrala a sumelor platite.’’ Mentionam faptul ca aceasta Ordonanta de Urgenta a Guvernului a fost publicata in Monitorul Oficial in data de 17.05.2023 si a intrat in vigoare in data de 22.05.2023, ulterior incheierii contractului de finantare de catre reclamanta si autoritate.
De asemenea, cu aceeasi ocazie, s-a comunicat si Scrisoarea de Informare prin care s-a adus la cunostinta reclamantei faptul ca cererile de rambursare si de plata depuse au fost respinse integral ca urmare a faptului ca a fost emisa Decizia de reziliere a contractului de finantare. In acest sens s-a retinut faptul ca pana la data de 30.06.2023 s-au depus doar 2 cereri de rambursare in cuantum total de 5,94% din totalul valorii nerambursabile a contractului de finantare, respectiv 490.136,35 lei, fapt care, in opinia paratilor, contravine dispozitiilor legale mentionate anterior.
Impotriva acestei decizii de reziliere si a tuturor actelor administrative emise de Autoritate, reclamanta a formulat plangere prealabila, urmata de actiune in contencios administrativ de anulare a acestora.
Astfel, pe parcursul derularii acestui litigiu, am apreciat necesara sesizarea Curtii Constitutionale cu privire la neconstitutionalitatea prevederilor art. 42 alin. 2 din OUG nr. 36/2023, dat fiind faptul ca acest temei legal a stat la baza emiterii deciziei de reziliere.
In ceea ce priveste prevederile constitutionale incalcate de modalitatea de reglementare a art. 42 alin. 2 din OUG nr. 36/2023, am invocat dispozitiile art. 15, art. 16, art. 53, art. 73 din Constitutia Romaniei.
Art. 15 alin. 2 din Constitutie stipuleaza faptul ca: „Legea dispune numai pentru viitor, cu exceptia legii penale sau contraventionale mai favorabile.”
Articolul 42 alin. 2 din OUG nr. 36/2023 contravine acestei prevederi constitutionale prin insasi finalitatea urmarita de textul de lege, respectiv aplicarea retroactiva a dispozitiilor, inclusiv asupra actelor juridice deja incheiate, in cazul de fata asupra contractului de finantare incheiat intre reclamanta si autoritate. Dupa cum am aratat si anterior, contractul de finantare a fost semnat in data de 11.10.2022, iar OUG nr. 36/2023 a fost publicata in Monitorul Oficial in data de 17.05.2023, iar data de intrare in vigoare a acesteia a fost 22.05.2023.
Mai mult decat atat, noua conditie necesar a fi indeplinita, respectiv de a depune cereri de rambursare in valoare cumulata de minimum 10% din valoarea eligibila nerambursabila, pana la data de 30.06.2023, este total abuziva si nejustificata, in conditiile in care un termen de aproximativ 40 de zile de la data intrarii in vigoare a ordonantei de urgenta este mult prea scurt pentru a-si putea indeplini aceasta obligatie noua impusa de prevederile legale.
Prin raportare la starea de fapt expusa si incidenta nerespectarii articolului 15 din legea fundamentala, intrucat, la data semnarii contractului de finantare, reclamanta a avut in vedere aceste prevederi contractuale, elaborand o strategie din punct de vedere financiar conform obligatiilor asumate, opinam in sensul ca este lipsit total de previzibilitate a-i impune o modificare semnificativa a conduitei intr-un interval atat de scurt de timp.
Potrivit articolului 16 din Constitutie: (1) Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari. (2) Nimeni nu este mai presus de lege. (3) Functiile si demnitatile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, in conditiile legii, de persoanele care au cetatenia romana si domiciliul in tara. Statul roman garanteaza egalitatea de sanse intre femei si barbati pentru ocuparea acestor functii si demnitati. (4) In conditiile aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, cetatenii Uniunii care indeplinesc cerintele legii organice au dreptul de a alege si de a fi alesi in autoritatile administratiei publice locale.
Simpla lecturare a articolului anterior enuntat reda relatia de interdependenta existenta intre acesta si dispozitiile precedente analizate, respectiv art. 15. Astfel, articolul 16 din legea fundamentala completeaza conceptul universalitatii, promovand egalitatea in drepturi a cetatenilor. Datorită importantei fundamentale a respectarii legilor si in primul rand a Constitutiei, legalitatea este considerata ca un principiu al democratiei constitutionale si o cerinta esentiala a statului de drept. Asadar, nimeni nu este mai presus de lege contureaza si nediscriminarea, impersonalitatea legii, in consolidarea opticii articolului precedent analizat.
Data fiind identificarea incalcarii dispozitiilor art. 15 din Constitutie, rezulta implicit incalcarea prevederilor aferente prezentului articol. Cu alte cuvinte, articolul 42 alin. 2 din OUG nr. 36/2023 constituie o ingerinta in libertatea partilor de a contracta, stipulata in cuprinsul art. 1169 Cod civil, si forta obligatorie a acordului de vointe al partilor, prevazuta la art. 1270 din Codul civil: ,,(1) Contractul valabil incheiat are putere de lege intre partile contractante. (2) Contractul se modifica sau inceteaza numai prin acordul partilor ori din cauze autorizate de lege.’’
In continuare, aratam faptul ca restituirea intregii finantari nerambursabile folosita efectiv la executarea proiectului aprobat, cu respectarea clauzelor contractului de finantare si a cadrului de reglementare incident, ar incalca scopul pentru care proiectul a fost aprobat, dar si principiul proportionalitatii, consacrat in legislatia interna si in practica europeana.
Prin urmare, rezilierea contractului de finantare, in detrimentul demersurilor intreprinse de reclamanta in sensul implementarii proiectului, si implicit restituirea sumelor de bani incasate rezulta un beneficiu creat in favoarea autoritatii contractante si o discriminare raportata la reclamanta, fiind efectiv in imposibilitatea de a pune in executare contractul semnat si de a atinge dezideratele astfel convenite cu paratii la momentul semnarii conventiei de finantare. Astfel, constatarea caracterului neconstitutional al prevederilor art. 42 alin. 2 din OUG nr. 36/2023 ar echilibra balanta egalitatii partilor in fata legii, inlaturand comportamentul discriminatoriu manifestat asupra reclamantei.
Conform articolului 53 din legea fundamentala, „(1) Exercitiul unor drepturi sau al unor libertati poate fi restrans numai prin lege si numai daca se impune, dupa caz, pentru: apararea securitatii nationale, a ordinii, a sanatatii ori a moralei publice, a drepturilor si a libertatilor cetatenilor; desfasurarea instructiei penale; prevenirea consecintelor unei calamitati naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav. (2) Restrangerea poate fi dispusa numai daca este necesara intr-o societate democratica. Masura trebuie sa fie proportionala cu situatia care a determinat-o, sa fie aplicata in mod nediscriminatoriu si fara a aduce atingere existentei dreptului sau a libertatii.”
Prin raportare la starea de fapt expusa mai sus, restrangerea exercitata de legiuitor asupra libertatii de a contracta si de a executa prevederile contractuale asumate prin contractul de finantare, consta in rezilierea cu efecte ex tunc (retroactiva) a Contractului de finantare, in considerarea dispozitiilor art. 42 alin. 2 din OUG nr. 36/2023, implicand restituirea sumelor nerambursabile incasate.
Astfel ca masura restrangerii contravine dispozitiilor constitutionale mai sus enuntate, nefiind incident obiectul special consacrat de alineatul 1 al articolului 53 din legea fundamentala si evident disproportionata in raport cu situatia care a determinat restrangerea libertatilor subscrisei. Mai mult decat atat, in mod clar, masura restrangerii nu era indispensabila si cu atat mai mult oportuna, avand in vedere ingerinta legiuitorului in raportului civil dintre partile contractante.
Cu alte cuvinte, masura restrangerii libertatii reclamantei de a contracta si de a executa intocmai prevederile actului juridic sinalagmatic incheiat este neconstitutionala, aceasta neindeplinind conditiile de legitimitate legala a restrangerii drepturilor si libertatilor astfel cum sunt stipulate in textul din legea fundamentala.
Continuand analiza constitutionalitatii temeiului legal, indicam si prevederile art. 73 din Constitutie: „(1) Parlamentul adopta legi constitutionale, legi organice si legi ordinare. (2) Legile constitutionale sunt cele de revizuire a Constitutiei. (3) Prin lege organica se reglementeaza: (…) m) regimul juridic general al proprietatii si al mostenirii; (…)”
Articolul 1 alineatul 5 din legea fundamentala, coroborat cu dispozitiile Ghidului pentru elaborarea proiectelor de acte normative prezinta, in cuprinsul sectiunii secunde, ierarhizarea actelor normative, incepand cu cele care au cea mai mare forta juridica:
- Constitutia Romaniei
- Lege constitutionale;
- Lege organica;
- Lege ordinara;
- Ordonanta de urgenta a Guvernului;
- Ordonanta Guvernului emisa in temeiul unei legi de abilitare;
- Hotararea Guvernului;
- Ordin, Instructiune, Regulament, Circulara, Precizare, Norma, Norma metodologica, Norma tehnica, Indrumare metodologica, Decizie, Reglementari, Reguli.
In avizului referitor la proiectul de lege privind Codul civil, la punctul I.1. Consiliul Legislativ a statuat ca proiectul de Lege privind Codul civil face parte din categoria legilor organice (…). Astfel, in contextul analizei fortei juridice, Codul civil, fiind lege organica, este superior ordonantei de urgenta emisa de Guvern, in speta, OUG nr. 36/2023 privind stabilirea cadrului general pentru inchiderea programelor operationale finantate in perioada de programare 2014-2020.
Relevanta acestei analize graviteaza asupra modificarilor institutiei rezilierii adusa de legiuitor prin OUG nr. 36/2023, art. 42 alin. 2, respectiv ca aceasta opereaza ex tunc, desi Codul civil, in cuprinsul art. 1554 alin. 3 prevede ca contractul reziliat inceteaza DOAR PENTRU VIITOR. Asadar, in lumina suprematiei legii organice fata de un act normativ inferior, respectiv, ordonanta de urgenta, dispozitiile privitoare la instituirea efectului retroactiv ca urmare a rezilierii contractului contravin prevederilor constitutionale in materia legilor organice, consacrate de art. 73 din legea fundamentala.
Mai mult decat atat, Curtea Constitutionala prin Decizia nr. 53/1994, Decizia nr. 88/1998 si Decizia nr. 442/2015 a apreciat ca legiuitorul constituant a stabilit, in mod indirect, in cuprinsul continutului normativ al art. 73 alin. (3) din Constitutie, ca reglementarile derogatorii sau speciale de la cea generala in materie trebuie si ele adoptate, la randul lor, tot printr-o lege din aceeasi categorie. Altfel spus, Curtea a stabilit ca dispozitiile unei legi organice nu pot fi modificate decat prin norme cu aceeasi forta juridica. De asemenea, modificarea poate fi operata si prin norme cu caracter ordinar, daca dispozitiile modificate nu contin norme de natura legii organice, ci se refera la aspecte care nu sunt in directa legatura cu domeniul de reglementare al legii organice. In consecinta, ceea ce este definitoriu pentru a delimita cele doua categorii de legi este criteriul material al legii, respectiv continutul sau.
Prin urmare, modalitatea de reglementare a art. 42 alin. 2 din OUG nr. 36/2023 contravine principiului constitutional al suprematiei fortei juridice in ordinea ierarhiei actelor normative, dispunand diferit in continutul acestuia asupra unei institutii consacrate prin lege organica, respectiv asupra efectelor rezilierii contractelor. In plus, cum de altfel am reliefat anterior, in considerarea principiului legiferarii in oglinda/ similitudinii formelor, modificarea sau abrogarea unei legi organice se realizeaza tot prin lege organica, in caz contrar, dispozitiile ulterioare fiind neconstitutionale, potrivit art. 73 din legea fundamentala.
Fata de aceste considerente expuse, opinam in sensul ca dispozitiile art. 42 alin. 2 din OUG 36/2023 sunt neconstitutionale intrucat incalca art. 15, art. 16, art. 53, art. 73 din Constitutia Romaniei, sens in care, asteptam cu interes solutia Curtii Constitutionale cu privire la aceasta sesizare.
De asemenea, mentionam ca, avand in vedere cererea formulata in fata Tribunalului Cluj, instanta, in baza art. 413 alin.1, pct.1 din Codul de procedura civila, a suspendat prezenta cauza, pana la solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate invocate. Dosarul a fost inregistrat la Curtea Constitutionala in data de 17.07.2024, iar in prezent este in procedura de raport.
In cazul in care doriti sa aflati mai multe informatii despre anularea actelor administrative, exceptiile de neconstitutionalitate sau alte aspecte ce tin de procedura aplicarii pentru fonduri europene, specialistii nostri va stau la dispozitie.
Intr-o lume in schimbare rapida, a avea partenerul juridic potrivit face o diferenta vitala. Echipa SCPA Campan& Timonea este mereu pregatita sa va ofere cele mai bune solutii la situatii juridice de orice natura. Va invitam sa accesati https://ct-lawyers.ro/contact/, office@ct-lawyers.ro in vederea stabilirii unei intalniri.
Toate materialele regasite pe acest website sunt protejate de legea drepturilor de autor. Utilizarea oricaror dintre acestea se poate face doar cu trimitere la sursa. Datele si informatiile prezentate pe acest website sunt in scopuri informative, nu sunt prezentate cu scop publicitar.
Articol redactat de echipa SCPA CAMPAN & TIMONEA.
