Prin Sentința civilă pronunțată de Curtea de Apel Cluj — Secția a III-a Contencios Administrativ și Fiscal, instanța a admis cererea de ordonanță președințială formulată de clienta SCPA Câmpan & Țimonea și a obligat Ministerul Educației și Cercetării, fără somație și fără trecerea vreunui termen, la includerea provizorie a reclamantei în sesiunea specială a examenului național de bacalaureat 2026. Întrucât Ministerul Educației și Cercetării nu s-a conformat de îndată dispozițiilor hotărârii judecătorești, SCPA Câmpan & Țimonea a procedat, la data de 8 mai 2026, la declanșarea executării silite. Ca urmare a acestei proceduri, la data de 11 mai 2026, Ministerul Educației și Cercetării a inclus reclamanta pe lista participanților la sesiunea specială de bacalaureat 2026.
Această soluție reprezintă un precedent jurisprudențial de referință: pentru prima dată în jurisprudența națională, dreptul la liberă circulație și ședere în spațiul Uniunii Europene, consacrat de art. 21 alin. 1 TFUE, a fost valorificat cu succes ca temei al accesului unui elev la sesiunea specială de bacalaureat, independent de apartenența sa la categoriile limitativ enumerate de legislația internă.

Situația juridică a reclamantei

Clienta SCPA Câmpan & Țimonea, absolventă de liceu din Cluj-Napoca, a fost selecționată de Wirtschafts Universität Wien — Vienna University of Economics and Business în vederea susținerii examenului de admitere, programat pentru data de 30 iunie 2026. Această dată coincidea cu data stabilită prin Ordinul nr. 6.059/2025 pentru desfășurarea probei obligatorii a profilului la examenul național de bacalaureat 2026 — proba E.c), probă scrisă.
În aceste condiții, susținerea examenului de admitere la universitatea vieneză în cursul anului 2026 era condiționată în mod direct de promovarea examenului de bacalaureat anterior datei de 30 iunie 2026, singura modalitate disponibilă în acest sens fiind participarea la sesiunea specială de bacalaureat, organizată în perioada 11-28 mai 2026 potrivit Ordinului nr. 3508/2026.
Cererea reclamantei de includere în sesiunea specială a fost respinsă de Ministerul Educației și Cercetării, cu motivarea că art. 1 alin. 4 din Metodologia aprobată prin Ordinul nr. 4799/2010 reglementează limitativ categoriile de elevi care pot beneficia de această sesiune — respectiv elevii participanți la loturile olimpice și la competițiile sportive și artistice internaționale care se desfășoară în perioada sesiunii normale de bacalaureat —, reclamanta neîncadrându-se în niciuna dintre acestea.
SCPA Câmpan & Țimonea a sesizat Curtea de Apel Cluj cu o cerere de ordonanță președințială, întemeiată pe dispozițiile art. 997 și urm. C.pr.civ., demonstrând îndeplinirea cumulativă a condițiilor de admisibilitate: urgența, caracterul vremelnic al măsurii și existența aparenței de drept în favoarea reclamantei.
Aparența de drept a fost argumentată pe două niveluri distincte.
În primul rând, s-a invocat tratamentul juridic diferențiat față de elevii din colegiile naționale militare, cărora art. 2 alin. 3 din OG nr. 24/2017 le recunoaște dreptul de a susține bacalaureatul în sesiune specială atunci când participă la concursuri de admitere în instituții de învățământ militar din străinătate. Situația acestor elevi este, din perspectiva elementelor obiective determinante, identică cu cea a reclamantei: suprapunerea dintre un examen de admitere organizat în afara granițelor și sesiunea normală de bacalaureat. Nicio justificare rațională și obiectivă nu poate susține tratamentul juridic diferențiat aplicat reclamantei în raport cu această categorie de elevi.
În al doilea rând, s-a invocat jurisprudența constantă a Curții de Justiție a Uniunii Europene în materia art. 21 alin. 1 TFUE, potrivit căreia o reglementare națională care dezavantajează un resortisant al unui stat membru pentru simplul motiv că și-a exercitat libertatea de circulație și de ședere într-un alt stat membru constituie o restricție incompatibilă cu dreptul primar al Uniunii. Refuzul Ministerului Educației de a permite reclamantei participarea la sesiunea specială de bacalaureat echivala, în substanța sa, cu instituirea unui obstacol în calea exercitării dreptului la liberă circulație, sancționând indirect opțiunea legitimă a reclamantei de a urma studii universitare într-un alt stat membru al Uniunii Europene.
Curtea de Apel Cluj a reținut explicit ambele argumente, statuând că, la nivel de aparență de drept, nu există nicio diferență obiectivă care să justifice tratamentul diferențiat aplicat reclamantei față de elevii militari ori față de olimpici și că refuzul includerii în sesiunea specială echivalează cu o descurajare a exercitării dreptului la liberă circulație și ședere în cadrul Uniunii, garantat de art. 21 alin. 1 TFUE.
Pronunțarea unei hotărâri judecătorești favorabile nu a determinat conformarea imediată a autorității pârâte. Ministerul Educației și Cercetării nu a procedat la executarea de bunăvoie a obligației stabilite prin ordonanța președințială, situație care a impus SCPA Câmpan & Țimonea să recurgă la procedura executării silite.
La data de 8 mai 2026 a fost declanșată executarea silită împotriva Ministerului Educației și Cercetării. Ca urmare a acestei proceduri, la data de 11 mai 2026, Ministerul Educației și Cercetării s-a conformat în cele din urmă obligației judiciare și a procedat la includerea reclamantei pe lista participanților la sesiunea specială de bacalaureat 2026.
Dincolo de soluționarea situației individuale a clientei noastre, hotărârea Curții de Apel Cluj stabilește un reper jurisprudențial cu consecințe directe asupra cadrului normativ intern și asupra modului în care autoritățile publice vor trebui să raporteze, în viitor, reglementările naționale din materia educației la exigențele dreptului Uniunii Europene.
Instanța a recunoscut că dispozițiile art. 21 alin. 1 TFUE pot fi invocate cu succes pentru a înlătura efectele unor reglementări naționale care, prin aplicarea lor, obstrucționează exercitarea dreptului la liberă circulație în spațiul Uniunii — inclusiv în materia organizării examenului de bacalaureat, domeniu considerat în mod tradițional de competența exclusivă a statului membru. Această statuare are o semnificație profundă: ea consacră faptul că autonomia legislativă a statului român în materie educațională nu este absolută și că orice normă internă care produce, prin efectul său, o restricție asupra drepturilor fundamentale garantate de dreptul primar european este susceptibilă de înlăturare pe cale judiciară.
Soluția pronunțată de Curtea de Apel Cluj adresează implicit un semnal ferm către Ministerul Educației și Cercetării: art. 1 alin. 4 din Metodologia aprobată prin Ordinul nr. 4799/2010, astfel cum este redactat în prezent, este incompatibil cu dreptul european în măsura în care exclude, fără justificare obiectivă, categorii de elevi aflați în situații identice cu cele reglementate expres. Această incompatibilitate, odată consacrată jurisprudențial, creează premisele unei obligații de modificare legislativă, fie prin extinderea categoriilor de beneficiari ai sesiunii speciale, fie prin introducerea unei clauze generale de tipul „alte cazuri temeinic justificate”, care să permită o evaluare individuală a situației fiecărui elev. Ignorarea acestui imperativ expune autoritățile publice unui val de litigii similare, cu rezultate previzibile în defavoarea statului.
Soluția instanței deschide calea unei interpretări mai largi a acestei norme, susceptibilă să acopere nu doar situația elevilor selectați pentru admitere la universități din Uniunea Europeană sau din Spațiul Economic European, ci orice situație în care un elev se confruntă cu o suprapunere de calendare care îi afectează exercițiul unui drept fundamental garantat de dreptul european. Această interpretare extensivă, odată consolidată prin jurisprudență, poate genera o veritabilă reformă a modului în care România concepe și organizează sesiunile de bacalaureat, în sensul alinierii la standardele europene în materia dreptului la educație.
Orice absolvent de liceu român care se va afla în viitor în situația de a fi selectat pentru admitere la o instituție de învățământ superior din Uniunea Europeană, cu calendar suprapus sesiunii normale de bacalaureat, se poate prevala de argumentele juridice consacrate prin această hotărâre. Mai mult, argumentul tratamentului diferențiat față de elevii militari — întemeiat pe OG nr. 24/2017 — rămâne pe deplin operațional și poate fi invocat independent de orice considerent de drept european, oferind astfel o dublă bază juridică pentru demersuri similare în viitor.
Prin valorificarea jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene în materia art. 21 alin. 1 TFUE într-un context educațional intern, hotărârea Curții de Apel Cluj contribuie la conturarea unei jurisprudențe naționale în materia dreptului la educație care depășește granițele dreptului intern. Aceasta este prima decizie care ancorează explicit accesul la o procedură de examinare națională în dreptul primar european, deschizând calea unor dezvoltări jurisprudențiale ulterioare cu potențial de a reconfigura raportul dintre autonomia educațională a statului și obligațiile ce îi revin în calitate de stat membru al Uniunii Europene.
Aspectele de fond- legalitatea limitării categoriei de elevi care pot participa la sesiunea specială, din perspectiva compatibilității cu dreptul european și cu principiul egalității de tratament — urmează a fi tranșate definitiv în cadrul litigiului de contencios administrativ aflat pe rolul Curții de Apel Cluj. Soluția pe fond va reprezenta un nou jalon în această materie, cu potențialul de a genera obligații concrete în sarcina legiuitorului român de aliniere a cadrului normativ intern la exigențele dreptului Uniunii Europene. Indiferent de rezultatul acestui litigiu, precedentul jurisprudențial creat prin prezenta ordonanță președințială reprezintă deja un instrument juridic de referință în materia dreptului la educație în spațiul european.

Dosarul a fost coordonat de avocat Tania Câmpan — partener în cadrul SCPA Câmpan & Țimonea — în echipă cu avocat Filip Cosma.

Prezentul articol este publicat cu acordul clientei, cu respectarea dispozițiilor Prezentul articol este publicat cu acordul clientei, cu respectarea dispozițiilor Regulamentului (UE) 2016/679 privind protecția datelor cu caracter personal. Datele de identificare ale reclamantei și numerele dosarelor nu sunt divulgate public.
SCPA Câmpan & Țimonea — Cluj-Napoca | office@ct-lawyers.ro